sectoare economice care sunt considerate esențiale pentru a asigura buna funcționare a pieței
interne. În special, anexa II se referă la următoarele sectoare și subsectoare:
energie: electricitate, petrol și gaze naturale;
transport: transport aerian, feroviar, pe apă și rutier;
sector bancar: instituții de credit;
infrastructuri ale pieței financiare: locuri de tranzacționare, contrapartide centrale;
sănătate: furnizori de servicii medicale (inclusiv spitale și clinici private);
apă: furnizarea și distribuirea de apă potabilă;
infrastructură digitală: internet exchange points, furnizori de servicii de „domain name
system”, registre de nume de domeniu Top-level28
Etapa 2 – Este aplicabilă o lex specialis?
În etapa următoare, autoritatea națională trebuie să evalueze dacă se aplică dispoziția privind
lex specialis prevăzută la articolul 1 alineatul (7). În special, această dispoziție prevede că, în
cazul în care există un act juridic al UE care impune cerințe de securitate și/sau de notificare
pentru furnizorii de servicii digitale sau operatorii de servicii esențiale care sunt cel puțin
echivalente cu cerințele corespunzătoare din Directiva NIS, ar trebui să se aplice obligațiile
prevăzute în legea specială. În plus, considerentul 9 clarifică faptul că, dacă sunt îndeplinite
cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (7), statele membre ar trebui să aplice dispozițiile
actului sectorial la nivelul UE, inclusiv cele legate de jurisdicție. Dimpotrivă, dispozițiile
relevante ale Directivei NIS nu s-ar aplica. În acest caz, autoritatea competentă nu ar trebui să
continue procesul de identificare prevăzut la articolul 5 alineatul (2)29.
Etapa 3 – Furnizează operatorul un serviciu esențial în sensul directivei?
În temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (a), entitatea care face obiectul identificării trebuie
să furnizeze un serviciu care este esențial pentru menținerea unor activități economice și/sau
societale de cea mai mare importanță. Atunci când efectuează această evaluare, statele
membre ar trebui să ia în considerare faptul că o entitate poate oferi atât servicii esențiale, cât
și servicii neesențiale. Acest lucru înseamnă că cerințele de securitate și de notificare
prevăzute în Directiva NIS se aplică unui anumit operator doar în măsura în care acesta
furnizează servicii esențiale.
În conformitate cu articolul 5 alineatul (3), un stat membru ar trebui să stabilească o listă a
tuturor serviciilor esențiale furnizate de OES pe teritoriul său. Această listă va trebui să fie
prezentată Comisiei până la 9 noiembrie 2018 și, ulterior, la fiecare doi ani30.
Etapa 4 - Depinde serviciul de o rețea și de un sistem informatic?
28
29
30
Aceste entități sunt explicate mai detaliat în secțiunea 4.1.1.
Mai multe detalii cu privire la aplicabilitatea lex specialis sunt furnizate în secțiunea 5.1
A se vedea articolul 5 alineatul (7) litera (b).
26
Select target paragraph3
Connect to a paragraph
Connect to an entity
Disable highlights
Add to table of contents