riscurilor legate de securitatea rețelelor și a sistemelor informatice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii de plată. Prin urmare, aceste cerințe de securitate pot fi considerate cel puțin echivalente ca efect cu dispoziția corespunzătoare de la articolul 14 alineatele (1) și (2) din Directiva NIS. În ceea ce privește cerințele în materie de notificare, articolul 96 alineatul (1) din DSP 2 prevede obligația prestatorilor de servicii de plată de a raporta, fără întârzieri nejustificate, incidentele grave de securitate către autoritatea competentă. În plus, comparabil cu articolul 14 alineatul (5) din Directiva NIS, articolul 96 alineatul (2) din DSP 2 prevede obligația autorității competente de a informa autoritățile competente ale altor state membre în cazul în care un incident este relevant pentru acestea. Această obligație implică, în același timp, faptul că raportarea incidentelor de securitate trebuie să includă informații care permit autorităților să evalueze impactul transfrontalier al unui incident. Articolul 96 alineatul (3) litera (a) din DSP 2 împuternicește în acest sens ABE, în cooperare cu BCE, să elaboreze orientări referitoare la conținutul și formatul exact al notificării. În consecință, se poate concluziona că, în temeiul articolului 1 alineatul (7) din Directiva NIS, atât cerințele de securitate, cât și cele de notificare prevăzute la articolele 95 și 96 din DSP 2 ar trebui să se aplice în locul dispozițiilor corespunzătoare ale articolului 14 din Directiva NIS în ceea ce privește furnizarea de servicii de plată de către instituții de credit. ii) Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții În ceea ce privește infrastructura pieței financiare, Regulamentul (UE) nr. 648/2012, coroborat cu Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 153/2013, conține dispoziții referitoare la cerințele de securitate pentru contrapărțile centrale (CPC) care pot fi considerate lex specialis. În special, actele juridice prevăd măsuri tehnice și organizaționale referitoare la securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, care, în termeni de detaliere, depășesc chiar și cerințele de la articolul 14 alineatele (1) și (2) din Directiva NIS și, prin urmare, se poate considera că îndeplinesc cerințele de la articolul 1 alineatul (7) din Directiva NIS în ceea ce privește cerințele de securitate respective. Mai precis, articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 prevede că entitatea în cauză ar trebui să aibă „un sistem robust de guvernanță, care include o structură organizatorică clară, cu responsabilități bine definite, transparente și coerente, procese eficace de identificare, gestionare, monitorizare și raportare a riscurilor la care sunt sau pot fi expuse, precum și mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative și contabile solide”. Articolul 26 alineatul (3) prevede că structura organizatorică trebuie să asigure continuitatea și buna funcționare a serviciilor și activităților utilizând sisteme, resurse și proceduri adecvate și proporționale. În plus, articolul 26 alineatul (6) clarifică faptul că o CPC trebuie să mențină „sisteme informatice adecvate pentru a face față complexității, diversității și tipului de servicii prestate și activități desfășurate, astfel încât să asigure standarde ridicate de siguranță și integritatea 39

Select target paragraph3

Connect to a paragraph
Connect to an entity
Disable highlights
Add to table of contents