extragerea de date ar putea fi deosebit de relevante în acest context. Înaltul Reprezentant,
Agenția Europeană de Apărare și Comisia vor sprijini statele membre în identificarea
domeniilor în care ar putea fi luate în considerare proiecte comune în materie de securitate
cibernetică pentru finanțări din partea Fondului european de apărare.
2.6
Construirea unei baze de competențe cibernetice solide la nivelul UE
Există o puternică dimensiune educațională în ceea ce privește securitatea cibernetică.
Securitatea cibernetică eficace se bazează în mare măsură pe competențele persoanelor vizate.
Cu toate acestea, lipsa de specialiști având competențe în materie de securitate cibernetică
care să lucreze în sectorul privat în Europa va fi, conform estimărilor, de 350 000 până în
202251. Educația în materie de securitate cibernetică ar trebui dezvoltată la toate nivelurile,
pornind de la formarea periodică a unui forțe de muncă din domeniul cibernetic, cursuri de
formare suplimentare în materie de securitate cibernetică pentru toți specialiștii din domeniul
TIC și noile programe specifice în materie de securitate cibernetică. Ar trebui stabilite centre
de competențe academice solide pentru a răspunde solicitărilor de educație și formare într-un
ritm mai accelerat, care ar putea să se bazeze pe orientare din partea Centrului european de
competențe și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a ENISA. Obiectivul urmărit
este generalizarea unui proces de concepere a produselor și sistemelor TIC care integrează
principii de securitate încă de la început. Educația în materie de securitate cibernetică nu ar
trebui să fie limitată la specialiștii din domeniul informatic, ci ar trebui să fie inclusă în
programele de studiu din alte domenii, cum ar fi ingineria, administrarea afacerilor sau
dreptul, precum și în filierele educaționale sectoriale specifice. În final, cadrele didactice și
elevii din învățământul primar și secundar ar trebui să fie informați cu privire la criminalitatea
cibernetică și securitatea cibernetică atunci când dobândesc competențe digitale în școli.
De asemenea, UE, împreună cu statele membre, ar trebui să contribuie la această activitate
pornind de la activitatea Coaliției pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital52 și
prin instituirea, de exemplu, a programelor de ucenicie în domeniul securității cibernetice
pentru IMM-uri.
2.7
Promovarea conștientizării și a igienei cibernetice
Având în vedere faptul că aproximativ 95 % din incidente au loc ca urmare a unui „anumit tip
de eroare umană – fie aceasta intenționată sau nu”53, este implicat un factor uman important.
Prin urmare, securitatea cibernetică este o responsabilitate colectivă. Aceasta înseamnă că
trebuie să fie modificat comportamentul persoanelor, al întreprinderilor și al administrației
publice pentru a garanta faptul că fiecare conștientizează amenințarea și este echipat cu
instrumentele și competențele necesare pentru a detecta rapid atacurile și a se proteja în mod
activ împotriva acestora. Oamenii trebuie să dezvolte obiceiuri de igienă cibernetică, iar
întreprinderile și organizațiile trebuie să adopte programe în materie de securitate cibernetică
adecvate și bazate pe risc și să le actualizeze periodic pentru a reflecta mediul de risc în
continuă schimbare.
Pe lângă faptul că Directiva NIS stabilește responsabilitățile statelor membre de a efectua
schimburi de informații privind atacurile cibernetice la nivelul UE, aceasta pune în aplicare
51
52
53
Studiul global privind forța de muncă în domeniul securității informațiilor, 2017. Deficitul global este de
1,8 milioane EUR.
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-skills-jobs-coalition.
IBM, „The Cybersecurity Intelligence Index” (Raport privind securitatea cibernetică) 2014, menționat în
securitymagazine.com, 19 iunie 2014.
12
Select target paragraph3
Connect to a paragraph
Connect to an entity
Disable highlights
Add to table of contents