realizare a schimbului de informații pentru a analiza și a atenua riscurile de infracțiuni
electronice și de fraude online.
În contextul criminalității cibernetice, întreprinderile private trebuie să fie capabile să
realizeze schimburi de informații privind incidentele concrete cu autoritățile de aplicare a legii
– inclusiv date cu caracter personal – cu respectarea deplină a normelor de protecție a datelor.
Reforma UE în materie de protecție a datelor, care va intra în vigoare în mai 2018, prevede un
set comun de norme cuprinzând condițiile în care autoritățile de aplicare a legii și entitățile
private pot coopera. Comisia Europeană va colabora cu Comitetul european pentru protecția
datelor și cu părțile interesate relevante pentru a identifica cele mai bune practici în acest
domeniu și, după caz, pentru a furniza orientări.
3.4
Intensificarea răspunsului politic
Cadrul pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice ostile78
adoptat recent („setul de instrumente pentru diplomație în domeniul cibernetic”) stabilește
măsurile din cadrul politicii externe și de securitate comune, inclusiv măsuri restrictive care
pot fi utilizate pentru a consolida răspunsul UE la activitățile care îi prejudiciază interesele
politice, economice și de securitate. Cadrul constituie un pas important în dezvoltarea
capacităților de semnalizare și de reacție la nivelul UE și al statelor membre. Acesta va spori
capacitatea noastră de a atribui activitățile cibernetice ostile, cu scopul de a influența
comportamentul potențialilor agresori, luând în considerare în același timp necesitatea de a se
asigura răspunsuri proporționale. Atribuirea unei activități cibernetice ostile unui actor statal
sau nestatal rămâne o decizie politică suverană pe baza informațiilor provenite din toate
sursele. Activități de punere în aplicare a cadrului sunt, în prezent, în curs de desfășurare cu
statele membre și, de asemenea, ar trebui continuate în strânsă coordonare cu planul de
acțiune pentru a răspunde incidentelor cibernetice de mare amploare79. Procesul de cunoaștere
a situației necesar pentru utilizarea măsurilor prevăzute în cadrul menționat ar trebui să fie
corelat, analizat și diseminat de INTCEN80, în strânsă colaborare cu statele membre și cu
instituțiile UE.
3.5 Consolidarea descurajării în domeniul securității cibernetice prin intermediul
capacității de apărare a statelor membre
Statele membre sunt deja implicate în dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică. În plus,
având în vedere estomparea delimitărilor dintre apărarea cibernetică și securitatea cibernetică
și dubla utilizare a unor instrumente și tehnologii cibernetice, precum și diferențele
considerabile între abordările statelor membre, UE se află în poziția potrivită pentru a
contribui la promovarea sinergiilor între eforturile militare și cele civile81.
Statele membre care dispun de capacități mai avansate în materie de securitate cibernetică și
doresc să le pună în comun ar putea lua în considerare, cu sprijin din partea Înaltului
Reprezentant, al Comisiei și al Agenției Europene de Apărare, includerea apărării împotriva
criminalității cibernetice într-un cadru de „cooperare structurată permanentă” (PESCO). Acest
lucru ar putea fi sprijinit de activitățile menționate mai sus pentru a încuraja capacitățile
industriale ale UE și autonomia strategică. De asemenea, UE poate promova
78
79
80
81
http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/06/19-cyber-diplomacy-toolbox/.
C(2017) 6100.
JOIN(2016) 018 final.
În concepția UE, spațiul cibernetic este un spațiu de desfășurare a operațiunilor, la fel ca spațiul terestru,
aerian și maritim. Eforturile în materie de apărare cibernetică includ, de asemenea, protecția și reziliența
activelor spațiale și ale infrastructurilor de la sol aferente.
19
Select target paragraph3
Connect to a paragraph
Connect to an entity
Disable highlights
Add to table of contents