realizare a schimbului de informații pentru a analiza și a atenua riscurile de infracțiuni electronice și de fraude online. În contextul criminalității cibernetice, întreprinderile private trebuie să fie capabile să realizeze schimburi de informații privind incidentele concrete cu autoritățile de aplicare a legii – inclusiv date cu caracter personal – cu respectarea deplină a normelor de protecție a datelor. Reforma UE în materie de protecție a datelor, care va intra în vigoare în mai 2018, prevede un set comun de norme cuprinzând condițiile în care autoritățile de aplicare a legii și entitățile private pot coopera. Comisia Europeană va colabora cu Comitetul european pentru protecția datelor și cu părțile interesate relevante pentru a identifica cele mai bune practici în acest domeniu și, după caz, pentru a furniza orientări. 3.4 Intensificarea răspunsului politic Cadrul pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice ostile78 adoptat recent („setul de instrumente pentru diplomație în domeniul cibernetic”) stabilește măsurile din cadrul politicii externe și de securitate comune, inclusiv măsuri restrictive care pot fi utilizate pentru a consolida răspunsul UE la activitățile care îi prejudiciază interesele politice, economice și de securitate. Cadrul constituie un pas important în dezvoltarea capacităților de semnalizare și de reacție la nivelul UE și al statelor membre. Acesta va spori capacitatea noastră de a atribui activitățile cibernetice ostile, cu scopul de a influența comportamentul potențialilor agresori, luând în considerare în același timp necesitatea de a se asigura răspunsuri proporționale. Atribuirea unei activități cibernetice ostile unui actor statal sau nestatal rămâne o decizie politică suverană pe baza informațiilor provenite din toate sursele. Activități de punere în aplicare a cadrului sunt, în prezent, în curs de desfășurare cu statele membre și, de asemenea, ar trebui continuate în strânsă coordonare cu planul de acțiune pentru a răspunde incidentelor cibernetice de mare amploare79. Procesul de cunoaștere a situației necesar pentru utilizarea măsurilor prevăzute în cadrul menționat ar trebui să fie corelat, analizat și diseminat de INTCEN80, în strânsă colaborare cu statele membre și cu instituțiile UE. 3.5 Consolidarea descurajării în domeniul securității cibernetice prin intermediul capacității de apărare a statelor membre Statele membre sunt deja implicate în dezvoltarea capacităților de apărare cibernetică. În plus, având în vedere estomparea delimitărilor dintre apărarea cibernetică și securitatea cibernetică și dubla utilizare a unor instrumente și tehnologii cibernetice, precum și diferențele considerabile între abordările statelor membre, UE se află în poziția potrivită pentru a contribui la promovarea sinergiilor între eforturile militare și cele civile81. Statele membre care dispun de capacități mai avansate în materie de securitate cibernetică și doresc să le pună în comun ar putea lua în considerare, cu sprijin din partea Înaltului Reprezentant, al Comisiei și al Agenției Europene de Apărare, includerea apărării împotriva criminalității cibernetice într-un cadru de „cooperare structurată permanentă” (PESCO). Acest lucru ar putea fi sprijinit de activitățile menționate mai sus pentru a încuraja capacitățile industriale ale UE și autonomia strategică. De asemenea, UE poate promova 78 79 80 81 http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/06/19-cyber-diplomacy-toolbox/. C(2017) 6100. JOIN(2016) 018 final. În concepția UE, spațiul cibernetic este un spațiu de desfășurare a operațiunilor, la fel ca spațiul terestru, aerian și maritim. Eforturile în materie de apărare cibernetică includ, de asemenea, protecția și reziliența activelor spațiale și ale infrastructurilor de la sol aferente. 19

Select target paragraph3

Connect to a paragraph
Connect to an entity
Disable highlights
Add to table of contents